Generația care crește altfel: educație prin teatru și abilități pentru viață
Într-o Europă care își propune nu doar să educe, ci să formeze cetățeni capabili să răspundă provocărilor socio-economice, activităţile extra-școlare precum teatrul, improvizaţiile, jocurile de rol, precum și workshop-urile pentru abilități de viaţă independentă devin tot mai relevante. Conform datelor recente, aceste activități contribuie semnificativ la dezvoltarea emoțională, socială și cognitivă a copiilor și adolescenților. Dar cât de mare este impactul lor la scară europeană, ce statisitici susțin asta, și ce arată trendurile recente?
Statistici relevante la nivel european
- Participarea la activități artistice / culturale
- Un raport Eurostat din 2022 arată că aproape două treimi din adulţi (≥ 16 ani) din Finlanda au practicat măcar o activitate artistică în ultimele 12 luni (muzică, dans, actorie etc.). European Commission
- În state precum România, Croația, Italia, participarea săptămânală sau frecventă la activități artistice este sub 10%. European Commission
- Abilități sociale și emoționale legate de activități extra-școlare în arte și sport
- Studiu OECD / MDPI (“The Relationship between Participation in Extracurricular Arts and Sports Activities and Adolescents’ Social and Emotional Skills”) a identificat corelații semnificative între participarea copiilor la arte + sport și scoruri mai mari la colaborare, reglarea emoțională, deschidere, competență în sarcini etc. MDPI
- De exemplu, tinerii de 15 ani care participă numai la activități artistice (fără sport) au obținut scoruri mai bune la toate cele cinci dimensiuni sociale-emoționale decât cei care nu participă la niciuna dintre aceste activități. MDPI
- Comportamente de sănătate și bunăstare mentală
- Studiul WHO / HBSC (Health Behaviour in School-aged Children) monitorizează anual/periodic sute de mii de adolescenți din ~44 țări în Europa, oferind date despre sănătate fizică, emoțională, relații sociale și comportamente de risc. World Health Organization+1
- Implicarea în activități artistice și recreative este asociată cu reducerea comportamentelor externalizante (hiperactivitate, agresivitate) la adolescenți. Un studiu longitudinal (5-11 clase etc.) arată că prezența activităților extrașcolare în arte la 10-11 ani este corelată cu mai puține probleme comportamentale la 13-14 ani. National Organization for Arts in Health+1
- Acces și inegalități
- Participarea la activități culturale/artistice este mult mai mare în rândul tinerilor din medii cu venituri și educație superioară. creativesunite.eu+2European Commission+2
- Țările nordice și vest-europene au rate de participare semnificativ mai mari comparativ cu țările din est sau sud-est. România, de exemplu, are rate relativ scăzute la participarea săptămânală în activități artistice. European Commission+1
Impactul activităților de teatru / exprimare emoțională + viață independentă
Combinând datele de mai sus, putem trage câteva concluzii și prognoze pentru Europa și implicațiile pentru proiecte precum „Împreună în Familie”.
- Îmbunătățirea comunicării & exprimare emoțională
Teatrul și jocurile de rol ajută la dezvoltarea empatiei, a capacității de exprimare, de înțelegere a emoțiilor proprii și ale altora – ceea ce reduce incidența anxietății sociale și îmbunătățește relațiile interpersonale. Acest lucru se reflectă deja în scorurile mai bune la „emotional regulation” și „engaging with others” pentru copii/adolescenți care participă la astfel de activități. MDPI+1 - Dezvoltarea imaginației și creativității
Activitățile în arte stimulează gândirea divergenta, abilitatea de a inova şi de a găsi soluţii creative — competențe din ce în ce mai cerute pe piaţa muncii europeană, dar și importante pentru sănătatea mentală. Efectele pe termen lung nu sunt încă pe deplin cuantificate pentru toate țările, dar începutul e promițător. - Viața independentă & abilități practice
Abilități ca organizare, auto-îngrijire, luarea deciziilor, rezilienţă, toate se îmbunătățesc când copiii sunt implicați în activități practice, roluri de responsabilitate (chiar și in teatru: caregiving în scenarii, cooperare în echipă). Deși datele europene specifice la acest tip de abilităţi de viaţă independentă sunt mai puțin consistente și mai puțin studiate, există un interes crescând documentat la nivel politic pentru educația nonformală/non-școlară ca sursă de dezvoltare holistică. De ex., Parlamentul European recomandă ca arte și sport să fie integrate mai puternic în curricula școlară și activitățile extracurriculare, mai ales după impactul COVID-19. European Parliament
Provocări și ce ne spun cifrele
- Echitate / accesibilitate: diferențele mari între medii rurale/urbane, între venituri, între nivel de educație al părinților. Seriile statistice arată că cei din medii dezavantajate participă foarte mult mai puțin la activități artistice. creativesunite.eu+1
- Finanțare și infrastructură: în multe state europene nu există suficiente facilități pentru arte, spații, profesori specializați.
- Prioritizare politică: după COVID-19, multe activități culturale și sportive au avut de suferit din punct de vedere al resurselor, ceea ce riscă să afecteze generațiile în dezvoltare. Parlamentul European și alte organisme cer măsuri de recuperare și susținere. European Parliament
Recomandări / bune practici
- Integrarea regulată a activităților de teatru/improvisații în curricula școlară și extracurriculară, nu doar ocazional.
- Asigurarea de resurse pentru facilități și profesori de artă la nivel local, inclusiv în zonele rurale sau dezavantajate.
- Programe mixte: combinate arte + activități practice pentru viață independentă (gestionarea emoțiilor, proiecte de grup, responsabilități), deoarece impactul este sinergic.
- Monitorizare și evaluare constată: colectarea de date locale și comparabile, cu indicatori specifici: comunicare, expresivitate, autonomie, sănătate mentală, participare socială.
Concluzie
Pentru lumea in care traim se conturează un tablou clar: activitățile de teatru, improvizații, jocuri de rol și cele de viață independentă nu sunt „nice to have”, ci componente cruciale în formarea copiilor capabili să facă faţă la presiunile sociale, profesionale și personale. Investiția în acestea plătește pe termen lung — mai bună sănătate mintală, coeziune socială, creativitate, autonomie.
Proiectele la nivel local, precum „Împreună în Familie”, se aliniază cu un trend european care spune: vrem copii care știu să comunice, să-și exprime emoțiile și să aibă încredere în ei. A nu valorifica acest potențial înseamnă să pierdem din resursa viitorului.
Proiect: Împreună în familie – Program pentru reintegrarea familială și prevenirea separării copiilor din Sectorul 2
Durata proiectului: 01.02.2025 – 31.10.2027
Finanțator: Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene – Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021–2027
Aplicant: Fundatia Estuar
Parteneri: Asociația Four Change, Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Sector 2
Disclaimer:
Acest proiect a fost finanțat/co-finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul acestui material reflectă exclusiv opiniile autorilor și nu poate fi considerat ca reflectând poziția oficială a Uniunii Europene.
